Vă invităm să îi cunoașteți pe Adele, Audrey, Adrien, Remi și Marin. Sunt cinci tineri din Lyon (Franța), membri ai asociației Scouts et Guides de France care au făcut voluntariat pentru copiii din programele Fundației Inimă de Copil.

Cei cinci au ajuns la Galați în cadrul unei colaborări de lungă durată între Fundația Inimă de Copil și asociația de cercetași din care fac parte, cea mai importantă din Franța. În cele două săptămâni petrecute la Galați, cercetașii francezi au cunoscut zeci de copii alături de care au petrecut timp prețios. Atât pentru ei, cât și pentru copii. Evident, am profitat de faptul că e vacanță și am jucat fotbal în parc, am făcut tot felul de jocuri și fiecare dintre noi a aflat câte ceva din cultura celuilalt.

Marin, care este student la conservator, a venit cu clarinetul și ne-a încântat cu muzica lui la Centrul de Zi Galați.

Drumeție și schimb de experiență gastronomică

Vremea frumoasă ne-a permis chiar să facem o drumeție de o zi în munții Măcinului, acolo unde am avut posibilitatea să discutăm aplicat despre natură, geografie, istorie, ecologie, faună, floră etc. Fiecare a aflat de la celălalt care sunt cele mai bune metode de conservare a naturii, cum să ne dezvoltăm spiritul ecologic sau cum să ne orientăm în spațiu. Și, evident, am admirat priveliștea superbă pe care ne-o oferă lunca Dunării din vârfurile Măcinului.

Vizita celor cinci nu putea fi completă fără schimburi culinare. Alături de francezi, copiii au gătit o delicioasă plăcintă franțuzească cu mere. La schimb, voluntarii francezi Adele, Audrey, Adrien, Remi și Marin au primit sărmăluțe în foi de viță, cu mămăliguță și smântână.

Adrien:Fiind voluntar francez, m-am temut că va fi dificil să comunic cu copiii. Dar am avut parte de o mulțime de momente frumoase în care ne-am jucat și am schimbat impresii. Am învățat multe lucruri de la copiii români și sper că și ei au învățat ceva de la mine. Personalul de la Fundație a fost foarte primitor, toți m-au ajutat să mă integrez ușor. La plecare m-am simțit puțin trist pentru că simt că ne-am fi putut distra pentru mai mult timp”.

Remi:Ne-a fost frică de faptul că nu vorbeam aceeași limbă, însă, în realitate, lucrurile s-au dovedit a fi mult mai simple. Dacă ne deschidem sufletul și facem primul pas către copii este foarte ușor să comunici și să te joci. Am rămas cu multe amintiri vii de la întâlnirile cu copiii și chiar sperăm ca ei să aibă același sentiment. A fost o experiență fantastică pe care o s-o împărtășim și altora. Evident că o să încurajăm și alți voluntari străini să aibă aceeași experiență ca a noastră”.

Sari la conținut