Băiatul care căuta fier vechi are un destin nou
Ca să îl descriem pe Florin, trebuie să apelăm la cuvinte prea sobre pentru că așa este el: serios, ezitant. Dar avea și are ceva: un zâmbet gata să mijească în colțul gurii, un zâmbet care căuta un motiv ca să răsară ca un curcubeu după o ploaie de vară. Doar că zâmbetul lui ar fi răsărit ca o șansă după un trai petrecut printre gunoaie. Băiatul provine dintr-o familie monoparentală, iar el urma un traseu impus. Surorile lui, în vârstă de 14 și 16 ani, sunt neșcolarizate, așa că nu știa, nici prin ochii și poveștile lor, ce univers e școala.
Prima zi de școală la 10 ani
Niciodată nu e prea târziu! Nici chiar la zece ani! Și atunci poți să ai parte de prima zi de școală. Așadar, la vârsta de 10 ani, Florin a fost înscris pentru prima dată în sistemul de învățământ. Nu o să știe niciodată cum ar fi fost la grădiniță, a ars niște etape, ale unui învățământ preșcoalar care are rolul și impactul lui, dar, spre deosebire de surorile lui, știe ce univers e școala. E universul care te lansează în atât de multe alte universuri.
Trei suflete in 12 mp
Florin locuiește cu mama și cele două surori într-o locuință extrem de săracăcioasă, cu o suprafață de aproximativ 12 mp , situate în Balta Cătușa, un cartier de la marginea Galațiului. Căsuța lor nu face notă discordantă, e asemeni locuințelor din zonă. Nu o să apară lumina vreunui bec pe geam când noaptea cade, lumină care să te facă să te întrebi ce poveste se ascunde dincolo de fereastră. Casa nu este racordată la sistemul de electricitate și nici nu beneficiază de apă potabilă în curte. Apa o aduc de la mai multe sute de metri, iar cantitatea de apă nu se calculează per kilogram/om, ci necesarul se împarte la numărul total de persoane. Deci, greul e și în mâinile lui Florin. Cum e și pe umerii lui…Cât despre povestea care se vrea imaginată de către trecătorul de pe stradă, aceasta se scrie singură. E povestea sărăciei și a lipsei de perspectivă.
Nu a avut rucsac de școală pe umeri, a avut un sac pentru fier vechi
Timp de câțiva ani, în loc să meargă la școală, el a adunat zilnic fier vechi dintr-o groapă de lângă Combinatul Siderurgic. La bine și la greu împreună cu familia lui, doar că la ei părea că e doar greu. Aceasta era sursa de venit a familiei. Deși încadrat cu acte în regulă în asociația Inimă de Copil, Florin nu a renunțat la vechile îndeletniciri, să caute fier vechi e preocuparea lui de weekend, o preocupare prin care continuă să își sprijine familia.
Deci, în prezent, Florin are rucsac plin de cărți și caiete în cursul săptămânii, iar sacul îl duce-n spate în fiecare sâmbătă și duminică.
Prezent curat
Acum, Florin poartă haine curate, ce par în contrast total cu viața lui de până acum. E liniștit, stabilitatea, noul orizont îl fac să fie liniștit. E prietenos și atent. Poate ca urmare a felului în care își câștigau traiul, băiatului îi place lucrul în echipă, dar și să intre în competiție cu colegii lui. Cu responsabilitate, așa își asumă sarcinile care îi revin. Își dorește să devină din ce în ce mai bun și știe că nu are cum atfel decât cu muncă făcută responsabil.
S-a integrat bine în colectiv, nu doar la școală, ci și în cadrul centrului de zi din Galați pe care îl frecventează din septembrie anul trecut.
De acum, povestea lui se citește și dincolo de fereastra școlii, a centrului de zi. E o poveste care are cotituri, dar perpectivă.
Start cu handicap, evoluție bună
Carnetul lui de note e plin de note foarte mari. Nu e puțin lucru când startul îl iei cu handicap: cel al unei întârzieri, cel al unei neadaptări, al unei nepregătiri. Dorința de a învăța l-au ajutat să depășească începutul deloc ușor.
Florin este doar unul din cei 30 de copii care frecventează Centrul nostru de Zi din Galati si a căror viață s-a schimbat în bine. Functionarea acestui centru este posibila in acest an prin sprijinul generos al firmei Alewijnse Marine S.A. Galati, S.C. Damen Shipyards Galati, sprijinul Primariei Galati si al parintelui Gologan Vasile ce asigura o masa a copiilor la Cantina parohiei Cuvioasa Parascheva.
Pentru a proteja confidentialitatea si intimitatea copilului, numele pe care l-am ales nu este cel real.
Comentarii recente